Schimbările în mediul securităţii internaţionale au transformat securitatea frontierelor într-un obiect de îngrijorare pentru toate ţările. Amplasarea geo-politică a Republicii Moldova solicită un parteneriat durabil și implicarea tuturor actorilor la nivel național si internațional în acest domeniu. Ca şi în multe alte cazuri, consolidarea securității managementului frontierei de stat impune schimbări organizaţionale şi structurale masive, care trebuie să urmeze modelul conceptului managementului integrat a frontierelor, în cazul Republicii Moldova a Strategiei Naționale de management a frontierei de stat .
În acest sens, ideia integrării forţelor interne de securitate doar leagă acest proces de un număr de premize care ar trebui să fie îndeplinite înainte de finalizarea procesului. Standardele specifice stabilite în procesul de reformă a sectorului afacerilor interne sunt susţinute de către voinţa politica, și la nivelul instituțiilor (organelor de drept Serviciul Grăniceri, Ministerul Afacerilor interne) vor contribui la implementarea completă de către profesionişti a scopului comun – integrarea în Uniunea Europeană.
Numai lucrând împreună vom fi în stare să atragem atenţia statelor membre ale UE la realizările din sectorul securitate internă şi în special la principiile asupra cărora sistemul afacerilor interne lucrează intens pentru a cîştiga încrederea Europei. Aceste măsuri se inscriu în șirul de măsuri întru implementarea Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE – fiind unul de obiectivele de bază a politicii interne și externe a Republicii Moldova.
Subiectul securităţii frontierei în Republica Moldova este unul din factorii cheie ce determină securitatea internă a statului şi în regiune. Consolidarea capacităţilor autorităţilor ce se ocupă de problemele de securitate a frontierei şi întreţinerea cooperării interne, între instituţii şi internaţionale au fost identificate drept priorităţi cheie ale statului, în special de către OSCE şi UE.
ROLUL ȘI LOCUL autorității responsabile de managementul frontierei de stat în sistemul afacerilor interne
Demilitarizarea, descentralizarea şi depolitizarea sunt principalele obiective ale reformei sectorului afacerilor interne ale Republicii Moldova MAI.
· Reorganizarea MAI, prin transformarea acestuia dintr-un minister care desfăşoară activitate operaţională directă în domeniul ocrotirii ordinii de drept, într-o agenţie de securitate internă, de tip european, responsabilă pentru elaborarea politicilor, priorităţilor strategice, precum şi asigurarea finanţării necesare pentru buna funcţionare.
Pentru înfiinţarea unui Minister nou, de tip european, este necesar de a diviza activitatea de elaborare a politicilor de activitatea executivă (operațională), ţinînd cont de faptul că ministerul, totuşi, are un rol strategic şi nu executiv.
Sarcinile primordiale ale ministerului:
· Elaborarea strategiilor,
· Pregătirea actelor normative,
· Planificarea bugetară pentru Minister şi Serviciile din cadrul său,
· Menţinerea sistemului de suport logistic, destinat uzului comun,
· Crearea şi perfecţionarea sistemului de pregătire profesională,
· Supravegherea şi verificarea activităţii autorit[‚ilor subordonate,
Autorități profesionale în cadrul Ministerului (Poliţia Națională, Serviciul grăniceri, Departamentul de Carabinieri, Serviciul Protecție civișă ți situații exceptionale) urmează a fi stabilite ca organe de drept independente cu o autonomie descentralizată.
Transferarea SG sub jurisdicţia MAI, conform principiilor tipice ale statelor membre UE, urmează a fi realizată după asigurarea premizelor necesare. Acest proces urmează a fi conceput drept unul de durată scurtă. Principalele premize pentru organizarea transferului SG sunt:
· Este finalizată reformarea MAI într-o instituţie de tip european,
· Strategia naţională de management integrat a frontierei aprobată,
· Au fost asigurate premizele pentru dezvoltarea ulterioară a SG conform principiilor specifice ale serviciilor de frontieră europene,
· Crearea condiţiilor sociale necesare pentru transferarea efectivului SG în sistemul afacerilor interne la nivel național.
Sistemul de management integrat a frontierei oferă o bază comună pentru reformarea MAI şi SG.
Procesul de reformă prevede implicarea în sistemul organelor cu funcţii de urmărire penală, crearea unui sistem de schimb permanent de informaţie operaţională şi condiţii pentru utilizarea reciprocă a bazelor de date informaționale.
În scopul asigurării unui control eficient de frontieră, se lărgesc competenţele SG pe întreg teritoriul național, inclusiv în domeniul urmăririi penale (în caz de falsificare a documentelor, traversare ilegală a frontierei, etc) şi în examinarea contravenţiilor administrative (încălcarea regimului de frontieră, deteriorarea semnelor de frontieră, şederea ilegală în ţară).
Urmare a celor menționate anterior
1. Misiunea Serviciului Grăniceri (SG)
SG al Republicii Moldova asigură securitatea internă, implementînd conceptul MIF, asigură interese naţionale ale Republicii Moldova la frontiera de stat şi prestează serviciile necesare pentru cetăţenii Republicii Moldova sau ai altor state.
SG reprezintă autorităţile RM în Cooperarea cu Serviciuile de Control a Frontierelor Europene, drept un partener de încredere, recunoscut pe plan internaţional.
Principalele valori ale SG sunt: legalitatea, disponibilitatea, profesionalismul, transparenţa, imparţialitatea, prioritatea intereselor publice şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
2. Obiectivul principal
Principalele obiective ale SG sunt:
De a preveni şi combate migraţia ilegală şi încălcările regimului de frontieră.
Într-un mod eficient, de a oferi asistenţă serviciilor partenere în combaterea altor infracţiuni transfrontaliere, cum sunt traficul de fiinţe umane, contrabanda cu droguri, armament, maşini furate sau mărfuri.
De a presta servicii de o înaltă calitate cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor străini care traversează frontiera de stat, creînd o impresie pozitivă despre autorităţile publice ale Republicii Moldova.
De a menţine un înalt nivel al culturii manageriale în SG şi de a asigura un efectiv profesionist, motivat, cu o disciplină înaltă şi bine instruit.
3. Statutul şi rolul SG
3.1 SG este un organ de drept profesionist, durabil, cu raza de acţiune pe întreg teritoriul statului, aflat în subordinea Ministerului al Afacerilor Interne de tip european. Rolul SG în rîndul altor autorităţi de stat este definit prin Strategia naţională de Management Integrat a Frontierelor, actele legislative naţionale şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
3.2 Statutul SG, drept o organizaţie de 3 nivele, centralizată şi autonomă, cu o subordonare internă clară şi un lanţ al controlului între autorităţile naţionale, regionale şi locale bine definit, sunt stipulate în Legea cu privire la Serviciul Grăniceri.
3.3 SG îi revine rolul de frunte în elaborarea, dezvoltarea şi implementarea Strategiei naţionale de Management Integrat a Frontierelor. Modelul de control al accesului de patru niveluri este implementat şi toate cele patru niveluri sunt activ implicate în acest proces.
3.4 SG este principala agenţie care se ocupă de combaterea migraţiei ilegale şi desfăşoară controalele de frontieră, analiza riscurilor, colectarea informaţiei operative şi urmărirea penală într-o strînsă cooperare, la nivel naţional sau internaţional şi în conformitate cu prevederile legislaţiei UE, a recomandărilor şi celor mai bune practici europene.
3.5 SG urmează principiile de asigurare a ordinii de drept la frontieră, bazate pe informaţii operative, unde alocarea resurselor şi tacticilor se bazează pe informaţii operative şi analiza riscurilor.
3.6 Dezvoltarea SG este implementată în baza strategiilor de dezvoltare a SG, care sunt periodic revizuite precum şi pe planurile anuale de activitate ale SG, aprobate de către Guvern sau Ministerul de Interne.
3.7 Activităţile şi dezvoltarea SG sunt acoperite de către bugetul SG. SG are linia sa bugetară separată în bugetul de stat al RM, aprobat de către Parlament. SG este responsabil pentru planificarea strategică a dezvoltării sale şi pentru elaborarea propunerilor bugetare în cadrul obiectivelor adoptate de către MAI:
3.8 Se aplică sistemul de management bazat pe obiective. Activităţile SG sunt bazate pe aprecierea eficacităţii costurilor şi pe activităţi-cheie prioritare. Luarea deciziilor, gestionarea resurselor umane, responsabilităţile financiare şi logistice sunt descentralizate corespunzător, la nivelurile regionale şi locale.
3.9 SG este o organizaţie apolitică. Partidele politice nu îşi au prezente structurile sale în cadrul SG iar efectivul SG nu participă în activitatea partidelor politice.
3.10 Publicul are o mare încredere în ofițerul Serviciului. Nivelul încrederii şi calitatea serviciilor prestate de către Grănicer sunt periodic evaluate, prin intermediul desfăşurării unui sondaj al opiniei cetăţenilor moldoveni şi persoanelor care traversează frontiera de stat.
4. Sarcinile SG:
· Desfăşurarea controlului de frontieră, inclusiv verificările de frontieră, supravegherea frontierei, colectarea informaţiilor operative şi analiza riscurilor.
· Desfăşurarea urmăririi penale pentru traversările ilegale ale frontierei şi a cazurilor de migraţiune ilegală, participarea în investigarea cazurilor de trafic de fiinţe umane.
· Prevenirea contravenţiilor administrative la frontieră, investigarea contravenţiilor descoperite şi aplicarea sancţiunilor, conform jurisdicţiei sale.
· Refuzarea intrării în MD persoanele care nu satisfac condiţiile de intrare.
· Verificarea documentelor de înregistrare a vehiculelor, existenţei asigurării şi a permisului de conducere valabile.
· Administrarea bazei de date cu privire la intrări-ieşiri.
· În situaţii de urgenţă sau de forţă majoră, eliberarea vizelor direct la frontieră.
· Desfăşurarea procedurii urgentate de azil direct la frontieră.
· Desfăşurarea controalelor vamale în punctele de trecere a frontierei deschise traficului local.
· Desfăşurarea şi coordonarea controlului migraţional în interiorul statului.
· La solicitarea altor autorităţi statale, efectuarea expertizei documentelor de călătorie.
· Asigurarea ordinii publice în PTF, asistarea poliţiei în asigurarea ordinii publice în zonele de responsabilitate ale SG.
· Susţinerea activităţii autorităţilor poliţieneşti şi vamale în zona de responsabilitate.
· Transmiterea datelor statistice necesare către autorităţile MD şi FRONTEX.
· Susţinerea poliţiei şi a altor autorităţi statale competente în scoaterea din ţară a străinilor care se află aici ilegal.
5. Structura organizaţiei
5.1 SG are o structură din trei niveluri, avînd verigi de subordonare directă între unităţile de nivel naţional, regional şi local. Structura constă din unităţi de conducere, operative şi suport.
5.1.1 La nivel naţional, Aparatul Central este responsabil pentru planificarea strategică, operaţională şi financiară, precum şi pentru supravegherea, direcţionarea resurselor şi formularea instrucţiunilor, de la nivel centralizat, pentru controlul şi investigaţiile de frontieră. Directorul General al SG este numit în funcţie de către Guvern, al propunerea Ministrului Afacerilor Interne.
5.1.2 Direcţiile regionale sunt responsabile pentru implementarea tuturor sarcinilor ce ţin de organizare, dispun de efectiv, echipament şi buget propriu, care sunt aprobate de către Directorul General al SG.
5.1.3 SG dispune de Colegiul de Grăniceri, cu statut de direcţie regională pentru instruire de bază şi de nivel mediu, formarea specialiştilor şi prestarea activităţilor de instruire continuă grănicerilor.
5.1.4 Verificările de frontieră şi supravegherea frontierei sunt efectuate de către unităţi locale sau subunităţi specializate aparte sau unităţi locale unificate.
5.2 Unităţile naţionale şi regionale dispun de subunităţi responsabile pentru colectarea informaţiei operative, analiza riscurilor şi investigaţii. Unităţile locale dispun de subunităţi responsabile pentru colectarea informaţiei operative şi analiza riscurilor. Punctele mari internaţionale de trecere a frontierei au în componenţa sa specialişti care se ocupă de investigaţii.
5.3 Unităţile de reacţionare rapidă sunt create la nivel regional pentru susţinerea unităţilor de nivel local în situaţii de urgenţă, pentru efectuarea supravegherii de frontieră în secţiile de frontieră, la hotărîrea şefilor de direcţii regionale, precum şi în cazul operaţiunilor comune cu autorităţile poliţieneşti sau vamale.
5.4 La nivel naţional este creat un centru de expertiză a documentelor de călătorie, care susţine activitatea unităţilor de nivel local, efectuează expertiza documentelor de călătorie la solicitarea altor organe de drept şi este responsabil pentru schimbul informaţional relevant cu FRONTEX şi centrele similare din statele vecine, precum şi cele UE.
5.5 SG are un sistem logistic centralizat independent. Totuşi, sistemul logistic este optimizat şi careva servicii sunt oferite in bază de out-sourcing, în baza aprecierii eficienţei costurilor.
5.6 SG dispune de o unitate aviatică pentru efectuarea zborurilor de patrulare şi transportare, oferind asistenţă şi altor servicii din subordinea MAI şi altor ministere, spre exemplu îndeplinirea diferitor sarcini în cazul situaţiilor de urgenţă.
6. Gestionarea resurselor umane
6.1 Securitatea frontierei este garantată de către numărul corespunzător de efectiv profesionist. Recruţii în termen sunt înlocuiţi de profesionişti în bază de contract, angajaţi de SG.
6.2 Toate posturile de conducere sunt completate în baza concursului deschis şi transparent.
6.3 Este implementat un sistem modern de gestionare a resurselor umane. Sistemul de Apreciere a Prestaţiei Profesionale este utilizat pentru evaluarea prestaţiei angajaţilor, care serveşte şi pentru planificarea dezvoltării carierei.
6.4 Profesia de grănicer este inclusă în Registrul de Stat al profesiilor, cu standardele de calificare respective adoptate. Grănicerii au grade similare cu cele militare, adoptate prin lege şi oferite de către Ministrul Afacerilor Interne.
6.5 SG are un sistem independent de instruire, care oferă grănicerilor instruirea de bază sau de nivel mediu. Tot efectivul implicat în controlul de frontieră este instruit în conformitate cu Curriculumul Comun UE referitor la instruirea grănicerească. Ofiţerii grăniceri sunt pregătiţi şi în cadrul cursurilor Academiei de Poliţie. Activităţile de instruire se desfăşoară într-o strînsă cooperare cu FRONTEX.
6.6 Colegiul de Grăniceri mai oferă instruire specializată în:
· Examinarea documentelor;
· Analiza riscurilor;
· Limbi străine.
6.7 SG dispune de experţi de nivelurile doi şi trei în examinarea aprofundată a documentelor de călătorie şi experţi în identificarea vehiculelor.
6.8 Unităţile grănicereşti naţionale, regionale şi locale prestează efectivului propriu activităţi de instruire în paralel cu lucrul. Instruirea este realizată de către personalul special, care a obţinut calificarea de instructor (formator). Este creat un sistem de instruire, care oferă activităţi de instruire în paralel cu lucrul pentru grăniceri, în cadrul unităţilor locale, după absolvirea cursului de instruire de bază.
6.9 Conducerea de vîrf a SG şi întreg efectivul care activează în punctele de trecere a frontierei sunt capabili să comunice la nivel satisfăcător într-o limbă străină, necesară pentru comunicarea cu partenerii internaţionali şi pasagerii (engleza, rusă sau altele). Pentru colaboratorii SG sunt organizate cursuri de limbi străine. Colegiul de Grăniceri dispune de profesori specializaţi de limba engleză.
6.10 La toate nivelurile SG este implementat sistemul de comunicare internă permanentă. Toată informaţia necesară este disponibilă în mod continuu prin sistemul Intranet.
6.11 SG a implementat un sistem de control intern independent anti-corupţie. Nivelul corupţiei este redus; organizaţia este în stare de sine-stătător să depisteze asemenea cazuri.
6.12 Colaboratorilor le sunt asigurate garanţiile sociale care face mai atractivă activitatea profesională în cadrul SG şi sunt comparabile cu garanţiile sociale oferite militarilor sau personalului din alte organe de drept.
7. Controlul de frontieră
7.1 Controlul de frontieră se desfăşoară în conformitate cu legislaţia naţională care a fost ajustată la prevederile respective ale legislaţiei UE. Legislaţia prevede reguli clare de traversare a frontierei, precum şi reguli referitoare la controalele de frontieră.
7.2 Activitatea de control de frontieră este desfăşurată în baza informaţiei operative colectate. SG dispune de un sistem de analiză a riscurilor modern şi funcţionabil. Dislocarea efectivului şi echipamentului, precum şi activităţile operaţionale zilnice se întemeiază pe analiza riscurilor.
7.3 Doar personalul specializat profesionist, care a fost instruit conform Curriculumului UE Comun de instruire a Grănicerilor desfăşoară controlul de frontieră.
7.4 Unităţile locale sunt capabile să desfăşoare controale de linia întîia şi a doua eficiente, conform prevederilor Schengen. SG este gata pentru o expertiză a documentelor de nivelul 3 în regim de 24/7.
7.5 Deplasarea fără obstacole peste frontieră a pasagerilor, vehiculelor şi mărfurilor este facilitată prin utilizarea selectivităţii, profilării drept principalele metode de lucru, precum şi profitarea de toate avantajele cooperării dintre agenţii, în cadrul agenţiilor şi internaţionale. Pentru verificările de frontieră, este implementat principiul „oprire unică” (one stop) și E-FRONTERA.
7.6 Sunt create puncte de trecere comune a frontierei gestionate în comun de către serviciile grăniceri şi vamale ale RM şi cele ale statelor vecine. Menirea acestora este de a reduce timpul de traversare a frontierei, a diminua cheltuielile şi de a amplifica eficienţa controalelor de frontieră.
7.7 Unităţile de grăniceri din punctele de trecere a frontierei din aeroporturi şi porturi maritime dispun de informaţie avansată referitoare la pasageri pentru desfăşurarea controalelor preliminare. În baza prevederilor legislaţiei naţionale, transportatorii avia şi maritimi sunt obligaţi să ofere această informaţie.
7.8 Persoanele, cărora li s-a refuzat intrarea, pe motivul lipsei documentelor de călătorie necesare sau vizei sunt transportaţi înapoi de către transportatori, care vor fi sancţionaţi conform legislaţiei naţionale similare prevederilor legislaţiei UE.
7.9 Principalele puncte internaţionale de traversare a frontierei dispun de o infrastructură modernă conform recomandărilor Catalogului Schengen şi care satisfac necesităţile controalelor de frontieră comune.
7.10 grănicerii care efectuează controalele de frontieră dispun de echipament modern şi adecvat pentru verificarea bazelor de date, examinarea documentelor de călătorie în timpul controalelor de frontieră de prima şi a doua linie, precum li pentru verificarea autovehiculelor, conform Catalogului Schengen, comparabil cu cel din statele Schengen.
7.11 Supravegherea frontierei constă în supravegherea permanentă a celor mai importante direcţii, prin diverse sisteme sensor şi în patrularea zonei de frontieră de către patrule mobile, echipate corespunzător pentru supravegherea vizuală şi capabile să utilizeze bazele de date respective. Supravegherea frontierei se bazează pe sistemul permanent de analiză a riscurilor, planificare şi supraveghere.
7.12 Activităţile de supraveghere a unităţilor locale sunt susţinute de către unităţile de intervenţie rapidă la nivel regional bine instruite, care sunt în stare de gătință permanentă.
7.13 Vigilenţa situaţională este menţinută de către activităţi sistematice de colectare a informaţiei operative, sistem cuprinzător de schimb al informaţiei în interiorul agenţiei, dintre agenţii şi internaţional şi coordonarea permanentă de către centrele de control şi comandă la nivelurile locale, regionale şi naţionale.
7.14 Patrulările comune cu Poliţia şi Serviciul Vamal al RM, inclusiv patrulările din interiorul statului şi cele cu serviciile grăniceri ale statelor vecine sporesc eficienţa supravegherii frontierei, eficacitatea cheltuielilor şi cooperarea bazată pe încredere în scopul combaterii migraţiei ilegale şi a altor delicte transfrontaliere.
7.15 Este sporită mobilitatea unităţilor SG. Patrulele mobile utilizează automobile, motociclete, ATVuri, scutere de zăpadă iar în caz de necesitate pot beneficia de susţinerea elicopterelor.
7.16 Un sistem integrat de informaţie referitoare la gestionarea frontierei oferă acces la diverse baze de date ale SG şi a altor servicii partenere şi registre naţionale este utilizat regulat la desfăşurarea controalelor de frontieră, inclusiv analiza riscurilor şi colectarea informaţiilor operative, precum şi pentru scopurile urmăririi penale.
7.17 SG dispune de un sistem integrat de comunicare radio, conform standardelor TETRA care asigură comunicarea codificată la toate nivelurile SG şi cu alte organe de drept, precum şi cu partenerii din statele vecine. Unităţile sunt conectate prin reţele sigure computerizate, care se utilizează şi pentru transmiterea informaţiei video de la sistemele de supraveghere tehnică.
8. Cooperarea şi coordonarea
8.1 O cooperare orizontală în interiorul serviciului, bine-funcţionabilă este stabilită între unităţile grănicereşti la nivelurile locale şi regionale, care este coordonată de organele de la nivelul superior. Cooperarea se reglementează prin instrucţiuni de serviciu şi se desfăşoară în baza planurilor de cooperare care se reînnoiesc în mod regulat. Rezultatele cooperării sunt apreciate, în mod regulat de către organele de participare şi superiorii acestora.
8.2 Cooperarea dintre agenţii se desfăşoară în baza legislaţiei naţionale şi acordurilor scrise încheiate între autorităţile de stat implicate în gestionarea frontierei sau care susţin aceste activităţi. MAI şi SG în particular sunt responsabile pentru coordonarea cooperării în domeniul managementului integrat al frontierei. Acordurile de cooperare se încheie între autorităţile sus-menţionate la nivelurile naţional, regional şi local, urmînd aceleaşi principii şi structură a acordurilor. Acordurile stabilesc întregul spectru al relaţiilor dintre agenţii.
8.3 SG participă activ în diferite aspecte ale cooperării grănicereşti bilaterale, multilaterale, regionale şi europene. Acordurile de cooperare bilaterale sunt încheiate cu statele vecine şi alte careva state şi ţin de gestionarea frontierei. Cooperarea cu autorităţile grănicereşti ale statelor vecine se desfăşoară în regim 24/7 în domeniul verificărilor de frontieră, supravegherea frontierei, analiza riscurilor, colectarea informaţiei operative şi urmărirea penală. Punctele de trecere a frontierei gestionate în comun, patrularea comună, punctele comune de coordonare la frontieră, analize comune a riscurilor şi grupuri comune de investigare sunt principalele forme ale cooperării bilaterale permanente. Plus la aceasta, în scopul îmbunătăţirii relaţiilor personale, în mod regulat se organizează evenimente sociale şi culturale. O bună cooperare operaţională şi în domeniul instruirii este desfăşurată atît cu FRONTEX, cît şi cu alte agenţii relevante internaţionale care se ocupă de securitatea frontierei;
8.4 Punctele de trecere a frontierei gestionate în comun aplică noua tehnologie vamală şi de frontieră, conform celor mai bune practici UE şi experienţei profesionale. Pentru a corespunde standardelor şi legislaţiei UE sunt elaborate Acordul bilateral ce ţine de Punctele de trecere a frontierei gestionate în comun şi legislaţie naţională în acest domeniu;
8.5 Punctele de trecere a frontierei deleghează în statele vecine, precum şi în careva state sursă sau de tranzit, ofiţeri de legătură pe problemele ce ţin de migraţiune pentru cooperarea cu autorităţile grănicereşti şi migraţionale ale acelor state. În aceste state se utilizează experți în documente pentru oferirea suportului autorităţilor consulare ale Republicii Moldova. Este organizată cooperarea cu ofiţerii de legătură ale statelor UE în Moldova.
9. Consecinţa finală:
Drept rezultat al măsurilor implementate, a scăzut numărul traversărilor ilegale a frontierei, în schimb a crescut calitatea controalelor de frontieră şi circulaţia fluentă a pasagerilor, vehiculelor şi mărfurilor peste frontieră este facilitată de utilizarea selectivităţii, profilării şi alegerea corectă a ţintei drept metode principale de lucru, precum şi beneficierea de toate avantajele cooperării din cadrul agenţiei, dintre agenţii precum şi internaţionale. A fost consolidată securitatea zonelor de frontieră.
SG oferă asistenţă permanentă Poliţiei şi altor organe de drept şi este partener recunoscut pentru autorităţile de grăniceri ale statelor vecine şi UE. În rîndul cetăţenilor Moldovei, SG se bucură de un înalt grad de încredere, demonstrînd eficienţa şi atitudinea prietenoasă a funcţionarilor publici ai RM faţă de străini.
