Thursday, May 31, 2012

Merita de citit. Discutie cu un (alt) ministru de externe. De Nicu Popescu


un fel de continuare a traditiei (sau aici) nu tocmai respectate in care incerc sa mai redau unele discutii interesante avute. saptamana trecuta am luat pranzul cu un ministru de externe dintr-un stat nou membru UE. iata cateva subiecte abordate de el… au fot mai multe dar nu le pot pot pentru ca vizeaza tara respectiva. din cate vedeti – principalele preocupari tin de criza economica si reforma UE:

Wednesday, May 30, 2012

Un material care merita de citit


Iurie Gotişan: „Aprecierea leului faţă de euro este influenţată mai mult de ceea ce se întâmplă în plan internaţional, decît în piaţa internă, în condiţiile în care, spre exemplu, situaţia din Grecia, dar şi din alte state din zona euro răpuse de criză, volens-nolens, afectează mai toate valutele naţionale”.
Europa Liberă: Dar vedem că în Romania sau Polonia, monedele naţionale se depreciază. Cum se explică acest lucru?
Iurie Gotişan: Vedeţi, explicaţia este simplă, ţările de care aţi pomenit, dar şi alte state din regiune şi nu numai sunt mai mult integrate în sistemul economic, financiar, monetar şi valutar european decît Republica Moldova. Este de fapt o situaţie incomparabilă, or Moldova este prezentă într-o măsură foarte mică la bursele financiare din regiune, nemaivorbind de cele internaţionale. Astfel că impactul pe piaţa valutară este unul destul de mic”. 

SERVICIUL GRĂNICERI - 20 ANI

10 iunie - Ziua Grănicerului Republicii Moldova


Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 190 din 3.09.91 a fost declarata trecerea sectorului frontierei de Vest sub jurisdicţia deplină și exclusivă a Republicii Moldova. Conform Hotărîrii Guvernului nr. 400 paza frontierei de stat a fost încredințată Ministerului Securitatii Nationale al Republicii Moldova.

Lansarea Raportului trimestrial Euromonitor nr. 23, perioada ianuarie–martie 2012


Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic EXPERT-GRUP au prezentat astăzi rezultatele monitorizării procesului de implementare de către autorităţile Republicii Moldova a reformelor în domenii cheie, asumate în cadrul procesului de integrare europeană, pentru perioada ianuarie-martie 2012. Constatările monitorizării, precum şi prognozele privind evoluţia în domeniile monitorizate au fost publicate innr. 23 al publicaţiei trimestriale Euromonitor.

Sunday, May 27, 2012

EU AND REPUBLIC OF MOLDOVA HOLD HUMAN RIGHTS DIALOGUE



The European Union and Republic of Moldova held third round of human rights dialogue in Brussels on 23 May 2012. The dialogue was held in a frank and constructive atmosphere, confirming Moldova’s commitment to tangible improvements in the protection of human rights.
The exchange of views on the human rights situation in the Republic of Moldova focused on the fight against all forms of discrimination, the human rights situation in the Transnistrian region, the freedom of the media and the fight against impunity and ill-treatment. 

Catherine Ashton a salutat adoptarea legii pentru asigurarea egalității

Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton a salutat vineri seară adoptarea de către parlamentul moldovean a legii pentru asigurarea egalității. Într-o declarație pentru Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt Maja Kocijančič a spus că, în continuare, Uniunea Europeană va monitoriza cum se respectă Moldova legea votată astăzi „Uniunea Europeană și înalta reprezentantă pentru politica externă salută adoptarea legi ca pe un pas pozitiv pentru asigurarea toleranței și egalității tuturor oamenilor din Republica Moldova. 

Vector European din 24 mai 2012

Preluat de pe saitul oficial al IPNA "Teleradio-Moldova

Thursday, May 24, 2012

MOLDOVA-UKRAINE VISA LIBERALISATION IN COMPARISON


(May 2012) The report contains the visa liberalisation process description and comparison in case of Moldova and Ukraine and the state their action plans realisation after the second progress report. Joanna Fomina and Krzysztof Mrozek – Visa-free Coalition Team.
The publication is attached here.


Taken from http://visa-free-europe.eu

Wednesday, May 23, 2012

Congratulations on the occasion of the European Day for Border Guard

Dear Colleagues,
Dear Friends!

I have a great honor and pleasure to congratulate all the persons for those who are defined as a Border Guard Officer with the European Day for Border Guards.
The 25th of May is an important day not just for all European Border Guards, but as well as for all citizens living in Europe because celebrating together means also that we are united to reach our common objective: well secured borders, open for legal activities, at the same time, implying safe barriers that would prevent and fight cross-borders criminality.
In this regard, I would like to express my deepest respect and gratitude for your activity. In the same time, I express my confidence that our friendship relations established between us will remain further on as intense, honest and amiable as they were.
On this occasion, I wish you strong, healthy success in duty and in your future endeavors in the IBM field.  

Best wishes,
Rosian Vasiloi

Simbolul corporativ medalia „Serviciul Grăniceri – 20 ani”

Simbolul corporativ medalia „Serviciul Grăniceri – 20 ani”, reprezintă un medalion rotund monocolor, aurit, cu diametrul de 30 mm, şi cu toartă de suspensie în partea superioară, prin care însemnul se prinde cu un inel de baretă.
Pe faţă, în centru este reprezentată în relief emblema Trupelor de Grăniceri ale Republicii Moldova (o acvilă cruciată aurită, cu aripile desfăcute, ţinând în gheara dreaptă o secure, iar în cea stângă – o cheie, ambele de argint, şi purtând pe piept un scut tăiat, roşu şi albastru, încărcat cu un cap de bour de aur, cu o stea cu opt raze între coarne şi flancat jos în dextra de o roză heraldică, iar în senestra de o semilună conturnată, toate, de asemenea, de aur) în întregime de aur, cu înălţimea de 16 mm şi lăţimea de 18 mm, înconjurată în exergă de o cunună deschisă de laur, de asemenea în relief, compusă din două rămurele unite jos.
Pe verso, apare în relief legenda cu litere capitale, exceptând rândul al treilea scris cu minuscule, ordonată în cinci rânduri „1992 / SERVICIUL GRĂNICERI / al / REPUBLICII MOLDOVA / 2012”, iar în exergă o bordură crenelată, de asemenea în relief.
Panglica este din moar, lată de 25 mm, dungată vertical în cinci dungi egale verde-alb-verde-alb-verde şi se îmbracă pe o bareta metalică, de formă dreptunghiulară, cu înălţimea de 45 mm şi colţurile de jos tăiate. Peste panglica îmbrăcată pe baretă se aplică în partea superioară cifra romană „XX” (h 7 mm). Bareta are fixat pe verso un ac de siguranţă pentru prinderea distincţiei de haină.
Înălţimea totală a medaliei este de 78 mm.
Bareta de substituire a distincţiei este dreptunghiulară, cu lăţimea de 25 mm şi înălţimea de 12 mm, îmbrăcată cu panglica distincţiei şi având aplicată broşând peste panglică cifra romană „XX” (h 7 mm).

Tuesday, May 22, 2012

CReDO makes recommendations for freeing institutions from political influence

No institution in Moldova is free from political influence, consider experts of the Resource Center for Human Rights (CReDO). They formulated a series of recommendations for ensuring the institutional independence of some of the public authorities and institutions that are responsible for implementing policies in the area of human rights, Info-Prim Neo reports. 

They refer especially to the Prosecutor General’s Office, the Security and Information Service, the Center for Combating Economic Crimes and Corruption, the Human Rights Center, the National Integrity Commission, and the Border Police. “Some of the institutions are subject to greater influence because there are fewer guarantees. These are mainly those that report to the executive. But the institutions that report to Parliament aren’t exempted from political influence either,” CReDO director Sergiu Ostaf told a news conference on Monday. Analyzing the procedures for naming the directors of these institutions, Sergiu Ostaf said that besides the professional qualities, the requirements towards the candidates must also refer to the professional reputation and the appropriate image in society. The candidates should be examined by joint commissions involving professional groups and civil society. According to CReDO, the term in office of the given managers should be longer than four years and should not coincide with the government period of a political majority group. As to the functional independence and autonomy of these institutions, the experts consider that the laws must clearly define this aspect. “The legislation should envision efficient mechanisms for protecting the employees of the given institutions from unjustified influence from outside, while these mechanisms should include accessible procedures for denouncing related cases and starting investigations into them,” said Sergiu Ostaf. As regards the external control and the sector position, the CReDO experts believe that the administrative and operative subordination models must be replaced by modern reporting on the objectives and tasks of implementing the policies formulated for these institutions. Institutional reporting should constitute a modern model that would ensure the separation of the duties of drafting and monitoring policies from those of implementing policies. 


CReDO face recomandări pentru independenţa instituţiilor în faţa politicului

Nicio instituţie din Republica Moldova nu este scutită de influenţa politicului, constată experţii Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO). Aceştia vin cu un şir de recomandări în urma efectuării unei analize privind independenţa instituţională a unor autorităţi şi instituţii publice responsabile de implementarea politicilor în domeniul dreptului, transmite Info-Prim Neo. Studiul se referă în special la Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Centrul pentru Drepturile Omului, Comisia Naţională pentru Integritate şi Poliţia de Frontieră. „Unele instituţii sunt pasibile unei influenţe mai mari pentru că există mai puţine garanţii. În special cele care raportează instituţional executivului sunt pasibile mai multor influenţe. Totodată, nu sunt scutite de influenţe politice nici instituţiile care raportează Parlamentului”, a declarat luni, 21 mai, la o conferinţă de presă, directorul CReDO, Sergiu Ostaf. Analizând procedurile de numire a directorilor acestor instituţii, Sergiu Ostaf a declarat că, pe lângă calităţile profesionale, criteriile înaintate faţă de candidaţi trebuie să vizeze şi reputaţia profesională, precum imaginea adecvată în societate. Examinarea candidaţilor trebuie să fie pusă în sarcina unei comisii mixte, cu participarea grupurilor profesionale şi a societăţii civile. Potrivit CReDO, mandatul conducătorilor acestor instituţii trebuie să fie mai mare de 4 ani şi preferabil să nu coincidă cu perioada de guvernare a unei majorităţi politice. Cât priveşte autonomia şi independenţa funcţională a instituţiilor în cauză, experţii consideră că legile trebuie să prevadă expres acest lucru. „Legislaţia trebuie să prevadă mecanisme eficiente de protejare a angajaţilor instituţiilor date de influenţa nejustificată din afară şi din interiorul instituţiei. Mecanismele eficiente trebuie să prevadă proceduri accesibile de denunţare a cazurilor date şi declanşarea investigaţiilor operative de documentare a acestor”, a notat Sergiu Ostaf. În ceea ce priveşte controlul extern şi poziţia sectorială, experţii CReDO consideră că modelul de subordonare administrativă şi operativă trebuie înlocuit cu raportarea de performanţă asupra obiectivelor şi sarcinilor de implementare a politicilor formulate pentru aceste instituţii. Raportarea instituţională trebuie să constituie un model modern de cementare a separaţiei funcţiilor de elaborare şi monitorizare a politicilor şi de implementare a politicilor.

Informația este preluată de pe http://www.info-prim.md/?x=24&y=46547

Monday, May 21, 2012

Wednesday, May 16, 2012

Implementation of the European Neighbourhood Policy in the Republic of Moldova. Progress in 2011 and recommendations for action

In May 2011, in the midst of dramatic changes sweeping the Southern Neighbourhood, the EU completed a major review of its European Neighbourhood Policy (ENP). According to a policy of “more for more”, committed reformers in the EU’s Southern and Eastern neighbourhood would be awarded greater and broader EU support. The ENP package presented today assesses the first year of implementation of the new approach. It also proposes a roadmap for giving further impetus to the implementation of the Eastern Partnership. Over the last twelve months, the EU has responded with determination to a fast - changing situation in its neighbourhood. Click on the news title for Implementation of the European Neighbourhood Policy in the Republic of Moldova Progress in 2011 and recommendations for action.

Thursday, May 10, 2012

Simbolica Serviciului Grăniceri

Emblema


Stema Oficială


Drapelul




Culoarea verdea scutului stemei şi pînzei drapelului este culoarea tradiţională a serviciului de grăniceri. În heraldică şi vexilologie verdele este şi culoarea destinului, speranţei, naturii, prospeţimii, vînătorii, tinereţii.

Brîul crenelat de argintsimbolizează frontiera de stat a Republicii Moldova şi face aluzie la cetăţile de hotar ale Moldovei medievale.

Mobila de bază a stemei este acvila circulară. Acvila a fost una din principalele embleme adoptate de stămoşii noştrii romani pentru a fi purtată pe stindardele din capul legiunilor. Smalţul ei de aur, acelaşi ca şi în antichitate, apropie şi mai mult tradiţia antică de zilele noastre. Acvila poartă în cioc o cruce pentru că reprezintă acvila romanească, care tocmai prin acest element legat de spiritualitatea poporului nostru s-a individualizat pe parcursul secolelor de acvilele altor popoare ce au moştenit această emblemă militară şi statală romană.

Acvila poartă în gheara dreaptă o secure de argint. Securea, o veche armă de luptă, care în heraldică avea rostul de a ameninţa duşmanul, aici arată faptul că grănicerii veghează asupra legalităţii şi constituie un avertisment pentru cei ce vor încerca şă trecă frontiera ilegal.
În ghara stîngă acvila poartă o cheie de argint. Cheia este un simbol cu rol dublu de a deschide şi de a închide. Aici arată faptul că frontieră Republicii Moldova, prin voinţa grănicerilor şi conform legii, poate fi închisă sau descisă, în dependenţă de intenţiile celor ce doresc să o străbată.
Scutul de pe pieptul acvilei repetă prin compoziţia şi smalţurile sale, scutul principal din stema de stat a Republicii Moldova, avînd aceiaşi semnificaţie şi constituie un fir de lăgătură între stat şi unul dintre instrumentele sale, iminente în condiţiile zilei de azi.
Inspiraţia din stema ţării şi din specificul activităţii Serviciului, stema se constituie întru-n însemn heraldic unic şi elocvent, reuşind să identifice suficient pe purtător.
Drapelul Serviciului a fost elaborat în baza stemei, prin metoda extinderii cîmpului heraldic în cîmp vehilar. Astfel, drapelul preia asupra sa semnificaţiile stemei Serviciului. La fel şi decorurile ale drapelului original atribuie locul său Serviciului Grăniceri în erarhia instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova.
Preluat de pe saitul oficial al Serviciului Grăniceri:

Vectorul European din 10 mai 2012

Preluat de pe saitul oficial al IPNA "Teleradio-Moldova"

Wednesday, May 2, 2012

Evaluarea impactului migraţional asupra UE a liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova

Studiul a fost preluat de pe www.novisa.md

Concluzii şi Recomandări 

 Criminalitatea transfrontalieră este un fenomen ce îngreunează semnificativ activitatea organelor de frontieră împovărează, în particular celor aflate pe segmentul de frontieră externă a UE. Aceasta cuprinde într-o mare măsură contrabanda de ţigări, benzină şi vehicule furate şi într-o mai mică măsură, cea de droguri, alcool şi arme de calibru mic. Unele PTCF din Moldova figurează în rapoartele europene de specialitate, în particular FRONTEX, la care sunt depistate loturi de contrabandă de ţigări uneori (Sculeni, Cahul şi Leuşeni-Albiţa) şi accidental acestea apar pe motivul vehiculelor furate. 
 Totuşi,  numărul de cazuri de contrabanda cu ţigări a scăzut în mod semnificativ în  ultima perioadă, pe de o parte din cauza creşterii accizelor pe intern care face neprofitabilă această „afacere”, dar şi ca urmare a activităţii eficiente a serviciilor de frontieră moldoveneşti (SG, SV), precum şi colaborării cu cele vecine (România, Ucraina). Totodată, segmentul transnistrean, care este necontrolat deocamdată de autorităţile moldoveneşti, este ca un panaceu ce atentează la securitatea Republicii Moldova  şi poate tergiversa dinamica procesului de liberalizare a vizelor. Astfel că  din acest punct de vedere  se cer eforturi conjugate pe această dimensiune,  inclusiv suportul Misiunii EUBAM, SG, SV, MAI, precum şi serviciile operative şi de frontieră ale Ucrainei. 
 Republica Moldova nu este catalogată ca o rută importantă privind migraţia ilegală în termeni de depistare a acesteia la PTF. Chiar dacă moldovenii figurează intr-un top al trecerilor ilegale a frontierei, asta însă se referă doar pe sectorul „verde” a acesteia. Ba mai mult, aceştia sunt reţinuţi la frontieră comună a UE cu alte state (în cea mai mare parte cu Ucraiana-Slovacia) şi nu la PTF moldoveneşti. În plus, numărul moldovenilor este de ordinul a cîteva sute, iar acesta este întro continuă scădere. Analiza noastră bazată pe date statistice a arătat că moldovenii nu sunt în topul clasamentului pe mai mulţi indicatori: refuz de intrare, aplicaţii de azil, depistări şederi ilegale etc. detectate de serviciile de frontieră sau operative ale UE. În concluzie putem spune că această stare de fapt sparge stereotipul precum că în eventualitatea liberalizării regimului de vize 
moldovenii vor „năvăli” Europa, atentînd la securitatea acesteia. 
 De regulă, de cele mai multe ori  moldovenii sunt catalogaţi că o națiune foarte disciplinată, educată şi care respectă valorile şi legislaţia în ţara de migraţie, inclusiv cea ce ţine de aspectele şi permisiunea de muncă. Astfel că în cea mai mare parte liberalizarea regimului de vize pentru Republica Moldova nu prezintă un risc major pentru statele UE în care migrează conaţionalii noştri. 

Descărcaţi aici studiul. 

Why "The Resignation/Demission of Honor" 

is foreign in Moldova?


The problem is the fact that resignation is one of the most important decisions you can make in terms of career, taking into account the impact it can have on your life, as well as the life of those surrounding you. This decision must be taken following a review of advantages and disadvantages which presume the renunciation of certain functions. Do parties and personalities also have such capacities? I don’t believe it! VIPs prevail (values, interests and principles (in the worst meaning))!

P.S. Thanks to my sister Rodica Vasiloi for the translation made from Romanian to English!  

De ce în Moldova "Demisia de Onoare" este straină?

Problema este în faptul că a-ți da demisia este una dintre deciziile cele mai importante pe care le poți lua în ceea ce privește cariera. Ținînd cont de impactul pe care îl poate avea asupra vieții, inclusiv și a celor din jur, această decizie trebuie sa fie luată în baza unei analize a avantajelor și dezavantajelor pe care le presupune renunțarea la anumite funcții. Au aceste capacități demnitarii și partidele care i-au delegat? 

Nu cred! 

Prevalează VIP-urile (valori, interese și principii (în sensul cel mai rău))!