Evaluarea impactului migraţional asupra UE a liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova

Studiul a fost preluat de pe www.novisa.md

Concluzii şi Recomandări 

 Criminalitatea transfrontalieră este un fenomen ce îngreunează semnificativ activitatea organelor de frontieră împovărează, în particular celor aflate pe segmentul de frontieră externă a UE. Aceasta cuprinde într-o mare măsură contrabanda de ţigări, benzină şi vehicule furate şi într-o mai mică măsură, cea de droguri, alcool şi arme de calibru mic. Unele PTCF din Moldova figurează în rapoartele europene de specialitate, în particular FRONTEX, la care sunt depistate loturi de contrabandă de ţigări uneori (Sculeni, Cahul şi Leuşeni-Albiţa) şi accidental acestea apar pe motivul vehiculelor furate. 

 Totuşi,  numărul de cazuri de contrabanda cu ţigări a scăzut în mod semnificativ în  ultima perioadă, pe de o parte din cauza creşterii accizelor pe intern care face neprofitabilă această „afacere”, dar şi ca urmare a activităţii eficiente a serviciilor de frontieră moldoveneşti (SG, SV), precum şi colaborării cu cele vecine (România, Ucraina). Totodată, segmentul transnistrean, care este necontrolat deocamdată de autorităţile moldoveneşti, este ca un panaceu ce atentează la securitatea Republicii Moldova  şi poate tergiversa dinamica procesului de liberalizare a vizelor. Astfel că  din acest punct de vedere  se cer eforturi conjugate pe această dimensiune,  inclusiv suportul Misiunii EUBAM, SG, SV, MAI, precum şi serviciile operative şi de frontieră ale Ucrainei. 

 Republica Moldova nu este catalogată ca o rută importantă privind migraţia ilegală în termeni de depistare a acesteia la PTF. Chiar dacă moldovenii figurează intr-un top al trecerilor ilegale a frontierei, asta însă se referă doar pe sectorul „verde” a acesteia. Ba mai mult, aceştia sunt reţinuţi la frontieră comună a UE cu alte state (în cea mai mare parte cu Ucraiana-Slovacia) şi nu la PTF moldoveneşti. În plus, numărul moldovenilor este de ordinul a cîteva sute, iar acesta este întro continuă scădere. Analiza noastră bazată pe date statistice a arătat că moldovenii nu sunt în topul clasamentului pe mai mulţi indicatori: refuz de intrare, aplicaţii de azil, depistări şederi ilegale etc. detectate de serviciile de frontieră sau operative ale UE. În concluzie putem spune că această stare de fapt sparge stereotipul precum că în eventualitatea liberalizării regimului de vize 

moldovenii vor „năvăli” Europa, atentînd la securitatea acesteia. 

 De regulă, de cele mai multe ori  moldovenii sunt catalogaţi că o națiune foarte disciplinată, educată şi care respectă valorile şi legislaţia în ţara de migraţie, inclusiv cea ce ţine de aspectele şi permisiunea de muncă. Astfel că în cea mai mare parte liberalizarea regimului de vize pentru Republica Moldova nu prezintă un risc major pentru statele UE în care migrează conaţionalii noştri. 

Descărcaţi aici studiul.