Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic EXPERT-GRUP au prezentat astăzi rezultatele monitorizării procesului de implementare de către autorităţile Republicii Moldova a reformelor în domenii cheie, asumate în cadrul procesului de integrare europeană, pentru perioada ianuarie-martie 2012. Constatările monitorizării, precum şi prognozele privind evoluţia în domeniile monitorizate au fost publicate innr. 23 al publicaţiei trimestriale Euromonitor.
Experţii au constatat următoarele evoluţii pe domenii:
Protecţia şi realizarea drepturilor omului: Situaţia în domeniul drepturilor omului nu a înregistrat un progres sesizabil de către publicul larg, deşi guvernul a continuat să îmbunătăţească cadrul legal naţional pentru protecţia drepturilor omului. Retragerea licenţei de emisie a postului NIT, dar şi decizia mai multor consilii raionale de a interzice întrunirile pentru comunitatea LGBT au reprezentat un regres în domeniul asigurării libertăţii de exprimare şi a dreptului la întrunire. Buna implementare a legislaţiei existente continuă a fi împiedicată de lipsa unor mecanisme eficiente de investigare/sancţionare a cazurilor de violare a drepturilor omului, lipsa resurselor financiare şi administrative necesare pentru realizarea planurilor de acţiuni şi programelor naţionale în domeniul drepturilor omului, corupţia în rîndul funcţionarilor publici şi a organelor de drept, politizarea instituţiilor de stat, dar şi gradul redus de conştientizare a importanţei drepturilor omului de către agenţii responsabili de realizarea legislaţiei. Trezeşte îngrijorări lipsa vreunui progres în investigarea şi sancţionarea adecvată a abuzurilor comise în timpul evenimentelor din aprilie 2009 de către procuratura şi instanţele de judecată. Numărul sentinţelor de condamnare reală a vinovaţilor este infim, iar pedepsele aplicate nu sunt în măsură să descurajeze abuzuri pe viitor.
Reforma Justiţiei: Deşi există obligaţii asumate pe plan intern şi extern, reformele în domeniul justiţiei nu au depăşit stadiul elaborării şi adoptării unor acte legislative şi normative, iar impactul adoptării Strategiei de reformă a sectorului justiţiei este practic insesizabil la nivel intern, inclusiv pe motivul tărăgănării punerii în aplicare şi respectării cu stricteţe a parametrilor temporali stabiliţi de Strategie şi Planul de implementare a acesteia. Resursele umane şi financiare alocate pentru reforma justiţiei nu au cunoscut nici schimbări cantitative sesizabile. Justiţia nu este percepută ca independentă de factorii politici şi administrativi, nivelul ridicat de percepere a corupţiei în sistem afectează reduce încrederea în actul de justiţie, în instanţele judecătoreşti şi în exponenţii sistemului per ansamblu.
Reforma Procuraturii a rămas la nivelul conceptelor proiectelor de modificare a cadrului legislativ, fără schimbări de sistem ori statut general. Activitatea Procuraturii rămîne supusă criticilor la nivelul oficialilor publici (guvernamentali), din partea mass-media şi a justiţiarilor. Sistemul Procuraturii nu este considerat independent şi nici eficient, influenţele politice nu au fost eliminate.
Combaterea corupţiei: Combaterea corupţiei constituie unul din cele mai mari eşecuri ale autorităţilor Republicii Moldova, atît sub aspectul implementării angajamentelor faţă de UE, cît şi sub aspectul realizărilor la nivel naţional, intern. Existenţa legislaţiei racordate la standardele comunitare şi recomandările instituţiilor specializate, adoptarea Strategiei naţionale anticorupţie şi a Planului de implementare a acesteia nu au efect necesar şi sesizabil. Legile şi planurile anticorupţie sunt reduse de lipsa capacităţilor administrative, dar şi de factori subiectivi, dintre care principalele neajunsuri rămîn voinţa politică redusă. Nefuncţionarea mecanismului declarării averii, veniturilor şi intereselor este determinată de eşuarea constituirii şi funcţionării adecvate a Comisiei Naţionale de Integritate, dar în mare parte este influenţat de nedorinţa clasei politice de a crea un sistem independent de control al integrităţii.
Reglementarea transnistreană: Schimbarea guvernării în regiunea transnistreană a creat premise pentru intensificarea dialogului dintre Guvernul Republicii Moldova şi administraţia transnistreană, însă eforturile Guvernului Republicii Moldova în vederea reglementării transnistrene au avut un impact pozitiv moderat. Principalul succes în procesul reglementării transnistrene l-a constitui decizie protocolare cu privire la principiile reluării plenare a transportului feroviar de mărfuri prin regiunea transnistreană decizia de reluare plenară a transportului feroviar de mărfuri prin regiunea transnistreană. Prin adoptarea tacticii "paşilor mici", administraţia transnistreană vine să contribuie la soluţionarea problemelor de zi cu zi a cetăţenilor şi la promovarea măsurilor de consolidare a încrederii, însă evită să dea curs discuţiilor pe marginea problemelor fundamentale, care ar aduce atingere scopului declarat de consolidare a independenţei şi suveranităţii autoproclamate a regiunii transnistrene.
Pieţele şi politicile financiare: Cea mai controversată evoluţie în acest domeniu o reprezintă propunerea BNM de a lega dobânzile flotante la produsele bancare la o lista de indicatori de referinţă stabiliţi de banca centrală. Deşi argumentul protejării drepturilor consumatorilor este unul destul de ponderabil, BNM ar trebui să trateze atent eventualele implicaţii negative ale acestei propuneri, care, eminamente, este una administrativă şi care nu se încadrează în logica pieţei. O altă iniţiativă care merită a fi menţionată este propunerea de modificare a structurii organelor de conducere ale BNM conform modelului Băncii Centrale Europene (BCE), transpunerea ad verbatum din statutul BCE a condiţiilor de revocare a membrilor organelor de conducere şi modificarea procedurii de aprobare a devizului de cheltuieli a instituţiei. Principalele îngrijorări ţin de o serie de prevederi care riscă să submineze independenţa BNM şi care prezintă devieri de la bunele practici internaţionale în domeniu, cum ar fi: includerea în componenţa organului de supraveghere a unui membru numit de Guvern; eventualele conflicte de interese, caracterul insuficient de restrictiv al interdicţiei privind procurarea de către BNM pe piaţa primară a creanţelor emise de stat.
Instituţiile de reglementare a pieţei: În acest domeniu a fost observată o tergiversare în adoptarea legilor în domeniul concurenţei. Aprobate în prima lectură, legea privind concurenţa şi legea privind ajutorul de stat lasă încă multe întrebări fără răspuns, generând, în acelaşi timp îngrijorări vizavi de domeniul de acoperire şi instrumentele de reglementare. Nici planul privind dezvoltarea achiziţiilor publice pentru anii 2010–2013 încă nu a fost adoptat. Ca urmare, şi acţiunile ce ţin de armonizarea legislativă şi reforma instituţională a Agenţiei de Achiziţii Publice întârzie.
Politicile comerciale: Cea mai importantă realizarea a primului trimestru 2012 poate fi considerată demararea propriu-zisă a negocierilor pe marginea ZLSAC, prima rundă fiind organizată în perioada de raportare şi înalt apreciată de ambele părţi aflate în dialog. Au fost îndeplinite o serie de obligaţii punctuale pe care Moldova şi le-a asumat (aprobarea strategiei în domeniul siguranţei alimentare, restabilirea serviciilor de control fitosanitar şi veterinar la câteva puncte de trecere auto a frontierei). Totuşi, există o serie de domenii dificile – cum ar fi reglementările tehnice şi standardele sanitare şi fitosanitare – în care progresul este mai lent decât necesar.
Un domeniu care nu a primit pînă în prezent atenţia cuvenită este Dezvoltarea durabilă şi promovarea dialogului social. În cadrul Planului de Acţiuni privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene (CE) pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC), Republica Moldova şi-a asumat un angajament important pentru promovarea dezvoltării durabile şi în particular a ameliorării cadrului instituţional aferent mediului social. Experţii constată că în pofida recomandărilor CE şi a obligaţiilor pe care şi le-a asumat R. Moldova faţă de UE, nu a fost adoptată nici o decizie privind crearea Consiliului Economico-Social. Tergiversarea implementării unei recomandări atât de specifice a Comisiei Europene ţine mai mult de costul acestei măsuri pentru decidenţii politici în urma reducerii autonomiei decizionale a acestora, şi mai puţin de unele aspecte financiare sau organizatorii care pot fi invocate.
Evenimentul şi raportul au fost realizate cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului "Relaţiile UE – Moldova – Monitorizarea Progresului în Contextul Politicii Europene de Vecinătate".
No comments:
Post a Comment