Ceremonia de transmitere a unui autovehicul de teren şi a şase seturi de echipament pentru sporirea capacităţilor Serviciului Grăniceri în cadrul Programului Regional de Protecţie

Astăzi, 7 aprilie, Serviciului Grăniceri i-a fost transmis un autovehicul de teren Hyundai Tucson II, şase seturi de calculatoare, imprimante color multifuncţionale, camere foto şi video şi 5 laptopuri performante în valoare totală de circa 500 000 MDL, de către Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (ICNUR). 

La ceremonie au fost prezenţi Roman Revenco, Directorul Direcţiei Generale Asigurare, Serviciul Grăniceri; Peter Kessler, reprezentantul ICNUR în Republica Moldova, precum şi alţi reprezentanţi din ambele instituţii.

Procurarea şi transmiterea autovehiculului şi a echipamentului de calcul Serviciului Grăniceri are loc în cadrul proiectului finanţat de Uniunea Europeană (UE) şi implementat de ICNUR întitulat “Programul Regional de Protecţie (RPP)” ce include activităţi în Belarus, Moldova şi Ucraina.

Proiectul a fost lansat pe 1 aprilie 2009 iar prima fază a acestuia se va finisa în septembrie 2011, cu un buget pentru Moldova de 400 000 EUR. Obiectivul principal al proiectului este de a contribui la asigurarea faptului că solicitanţii de azil şi refugiaţii beneficiază de protecţie şi asistenţă în conformitate cu standardele internaţionale, în procesul gestionării fluxurilor migraţionale complexe. Proiectul tinde să asigure ca cele trei ţări să permită accesul tuturor persoanelor ce necesită protecţie internaţională, iar procedura de determinare a statutului de refugiat să fie corectă şi eficientă.

În acest context, echipamentul urmează a fi folosit de către colaboratorii Serviciului Grăniceri la Punctele Internaţionale de Trecere “Chişinău Aeroport”, “Leuşeni”, “Palanca”, “Criva”, “Sculeni”, şi “Giurgiuleşti” în procesul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu ce ţin de solicitările de azil depuse la frontieră, în strictă conformitate cu legislaţia naţională din domeniul azilului şi principiile internaţionale de protecţie a drepturilor omului.

Mai mult, în cadrul aceluiaşi proiect, în aceste locaţii au fost renovate sau sunt în curs de renovare şi mobilare încăperi speciale pentru intervievarea şi întreţinerea temporară a solicitanţilor de azil pînă la transferul către Biroul Migraţie şi Azil al MAI.

“Cooperarea la cel mai înalt nivel, deschiderea şi transparenţa arătată de către Serviciul Grăniceri în implementarea acestui program reprezintă un model pentru Organizaţiile Naţiunilor Unite”, a menţionat Peter Kessler.

Totodată, conducerea şi-a exprimat mulţumirea şi recunoştinţa UE, şi în special Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, întru sprijinul acordat în cadrul acestui proiect şi pentru buna cooperare între instuituţii în domeniul asigurării dreptului omului.

De menţionat că, Serviciul Grăniceri este susţinut de către ICNUR în domeniul gestionării frontierei, migraţiei şi azilului cu scopul facilitării cooperării şi îmbunătăţirii procedurii de transfer a cererilor de azil şi a solicitanţilor de azil către autoritatea centrală responsabilă de determinarea statutului de refugiat. 

În cadrul Uniunii Europene, libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor prevede cerinţe înalte în domeniul controlului la frontierele externe

Interviu cu domnul Roman REVENCO, Directorul direcţiei generale al Serviciului Grăniceri din R.Moldova, oferit în exclusivitate pentru portalul Europa.md, realizat de Iulia Munteanu.

Europa.md: Domnule Revenco, la 27 decembrie 2010, Guvernul a adoptat Strategia de Management Integrat al Frontierei de Stat, ce înseamnă această strategie şi de ce avem nevoie ea, mai ales că este menţionată şi în Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize?

Roman Revenco: “Aderarea la Uniunea Europeană este o orientare strategică pentru Republica Moldova şi presupune adoptarea valorilor şi standardelor europene în întreaga gamă a domeniilor de activitate. În cadrul Uniunii Europene, libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor prevede cerinţe înalte în domeniul controlului la frontierele externe. În acest sens, aplicarea consecventă, la nivel naţional, a Managementului Integrat al Frontierei de Stat are o importanţă majoră.

Pentru noi, Managementul Integrat al Frontierei de Stat este privit ca o metodă ce cuprinde un şir de probleme reciproc legate între ele, cum ar fi traversarea frontierei de către persoane şi bunuri prin punctele de trecere, migraţia ilegală peste frontieră şi alte infracţiuni transfrontaliere.

Strategia presupune atingerea unui scop naţional, care constă în stabilirea politicilor, principiilor şi obiectivelor necesare implementării unitare, coerente şi eficiente, pe baza conjugării eforturilor autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu.

Obiectivul de bază al Strategiei constă în implementarea Managementului integrat, aliniat la cerinţele şi standardele UE, inclusiv integrarea graduală în spaţiul european comun de libertate, justiţie şi securitate, care să asigure creşterea gradului de securitate al cetăţenilor, respectând drepturile şi libertăţile fundamentale, fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mărfurilor, condiţiilor necesare pentru liberalizarea regimului de vize a cetăţenilor Republicii Moldova pentru călătorii în UE.

Aşa cum este specificat în Concluziile Consiliului Uniunii Europene din 4-5 decembrie 2006 privind managementul integrat a frontierelor şi ulterior dezvoltat în Catalogul Schengen privind controlul frontierelor externe, extrădarea şi readmisia” din 16 martie 2009 - Modelul global de management al frontierelor europene este un instrument important pentru protejarea securităţii interne, pentru prevenirea şi depistarea migraţiei ilegale şi altor infracţiuni transfrontaliere.

Reieşind din cele expuse, la nivel naţional, MIFS este perceput ca un concept care reuneşte următoarele dimensiuni:

a) controlul şi supravegherea frontierei de stat, pe baza analizei riscurilor, a datelor şi informaţiilor prelucrate privind infracţionalitatea;

b) depistarea şi investigarea crimelor transfrontaliere realizate de către Serviciul Grăniceri, Serviciul Vamal, în coordonare cu alte autorităţi de aplicare a legii la nivel naţional;

c) modelul de acces în Republica Moldova structurat pe patru nivele (măsurile în ţările terţe, cooperarea cu ţările vecine, controlul la frontiere, măsurile de control în interiorul ţării, inclusiv readmisia);

d) cooperarea dintre autorităţile implicate în MIFS, inclusiv prin facilitarea schimbului de informaţii necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor de securitate la frontieră;

e) cooperarea internaţională în domeniul asigurării securităţii frontierei de stat;

f) coordonarea şi coerenţa activităţilor autorităţilor implicate în asigurarea securităţii frontierei.

Aprobarea şi implementarea Strategiei cu privire la managementul integrat al frontierei de Stat a Republicii Moldova este o precondiţie necesară pentru asigurarea succesului în negocierile Acordului de asociere cu Uniunea Europeană şi a dialogului cu privire la liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Punerea în aplicare a acestui concept are ca mesaj pentru partenerii Republicii Moldova faptul că Statul nostru contribuie la securitatea în regiune, astfel încât, să devină un partener de încredere al UE în domeniul controlului de frontieră.

Toate acestea sunt posibile prin implicarea tuturor factorilor de decizie, a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a societăţii civile, comunităţii de business, asociaţii obşteşti şi evident finanţarea corespunzătoare din partea Statului. Totodată, Republica Moldova va implementa Strategia în cooperare cu partenerii din Uniunea Europeană, statele vecine şi alţi parteneri externi.

Suntem consecvenţi în paşii care urmează să-i întreprindem pentru a atinge standardele UE, scopul final fiind integrarea graduală în spaţiul european comun de libertate, justiţie şi securitate, care să asigure creşterea gradului de siguranţă, respectând drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mărfurilor, condiţiilor pentru liberalizarea regimului de vize a cetăţenilor Republicii Moldova pentru călătorii în UE.”

Europa.md: Implementarea strategiei solicită şi elaborarea unui plan de implementare, la ce stadiu se află elaborarea acestui plan şi care sunt cele mai importante acţiuni?

Roman Revenco: “Conform prevederilor Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Strategiei se prevede că Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat: va coordona activitatea instituţiilor implicate în realizarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013; în termen de o lună, va elabora şi prezenta Guvernului Planul de acţiuni cu privire la implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013.

În acest scop Consiliul a elaborat Planul de acţiuni, care la moment se definitivează şi urmează a fi transmis Guvernului spre aprobare. Credem că la următoarea şedinţă de Guvern el va fi aprobat.”

Europa.md: Recent Serviciul Grăniceri a lansat consultările privind adaptarea unei noi legi privind frontiera de stat, de ce este necesară o noua lege?

Roman Revenco: “Proiectul legii cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova este elaborat în contextul implementării Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1212 din 27.12.2010 şi Programul naţional de implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize, Planului naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2011 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1210 din 27.12.2010.

Proiectul menţionat a fost elaborat întru armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul UE creând cadrul necesar aplicării Regulamentului (EC) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere (codul frontierelor Schengen) şi Directiva 2004/82/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004, urmând a fi abrogată Legea nr.108-XIII din 17 mai 1994 privind frontiera de stat a Republicii Moldova.

Cadrul normativ existent ce reglementează sistemul supravegherii şi controlului frontierei de stat este depăşit de imperativul timpului, învechit din punct de vedere moral, Legea nr.108-XIII din 17 mai 1994 privind frontiera de stat a Republicii Moldova a fost elaborată în baza modelului sovietic bazat pe utilizarea trupelor militare la paza, supravegherea şi controlul frontierei de stat. Reieşind din orientarea strategică a Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană şi spaţiul Schengen, s-a impus necesitatea elaborării unei noi legi cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, care să asigure armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul Uniunii Europene şi să asigure un management integrat efectiv al frontierei de stat.

La elaborarea proiectului a fost utilizat drept sursă de informare cadrul normativ al ţărilor membre a Uniunii Europene (România, Letonia, Lituania, Ungaria), legislaţia Uniunii Europene precum Regulamentul (EC) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere şi Directiva 2004/82/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind obligaţia operatorilor de transport de a comunica datele privind pasagerii, precum şi legislaţia ţărilor membre a Comunităţii Statelor Independente (Federaţia Rusă, Republica Belarus, Ucraina).

Prin aprobarea noului cadru juridic privind frontiera de stat ne propunem de a crea condiţii necesare pentru libera circulaţie a persoanelor, acordarea serviciilor de înaltă calitate la frontiera de stat, în acelaşi timp asigurând un nivel înalt de securitate pentru cetăţeni. Totodată Modernizarea managementului frontierei de stat, sectorul de vest al căreia în prezent este prezent parte a frontierei externe a Uniunii Europene, urmează a fi efectuată într-o astfel de manieră încât aceasta să fie pentru creşterea gradului de securitate al cetăţenilor săi, cât şi transformarea într-o punte activă de cooperare şi comunicare.”

Europa.md: Serviciul Grăniceri este implicat plenar în Implementarea Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, aproape un capitol întreg ţine de Serviciul Grăniceri. Cât a fost făcut până acum în termeni de echiparea punctelor de trecere a frontierei cu echipament necesar pentru citirea paşapoartelor biometrice, conectarea la Interpol sau instalarea camerelor de supraveghere?

Roman Revenco: “În primul rând Planul de acţiuni prevede 2 faze de implementare: Faza 1 (cadrul legislativ şi de politici) şi Faza 2 (criterii de referinţă pentru implementarea eficientă). Pe anumite acţiuni a fazei a doua avem realizări în particular în ceea ce ţine de dotarea punctelor de trecere a frontierei de stat cu echipament necesar pentru citirea paşapoartelor biometrice, conectarea la baza de date Interpol cu privire la persoane aflate în căutare, acte de călătorie furate şi mijloace de transport. La moment toate punctele de trecere a frontierei de stat sunt dotate cu echipament special ce permite verificarea actelor de călătorie ce conţin date biometrice, inclusive fiind creat mecanismul verificării validităţii actelor prin concesiunea la Registrul de Stat a populaţiei.

Conectarea la baza de date Interpol cu privire la persoane aflate în căutare, acte de călătorie furate şi mijloace de transport a fost şi rămâne o prioritate pentru Serviciul Grăniceri. Astfel 23 puncte de trecere a frontierei de stat sunt conectate la acest sistem de un an de zile.

Ca rezultat în perioada de referinţă în fluxul ce traversează frontiera de stat au fost reţinuţi 16 persoane, 42 mijloace de transport aflate în căutare şi au fost depistate 6 acte de călătorie aflate în căutare ca fiind furate. Adiţional în cadrul Serviciul Grăniceri se implementează proiectul „Stabilirea reţelei de comunicaţii fixe şi mobile pentru Serviciul Grăniceri”, finanţat de către Comisia Europeană şi implementat în consorţiu de Companiile Ericsson şi Motorola, care are drept crearea unei reţele de comunicaţii fixe şi mobile pe întreg sector al frontierei de stat a Republicii Moldova.

Proiectul dat a fost divizat în trei faze. Prima fază denumită „Giurgiuleşti-Ungheni şi extensia Ungheni-Horeşti” a fost lansată în anul 2006, iar lucrările în sine au fost demarate în anul 2010, care a prevăzut construcţia unei reţele de comunicaţii radio, pe principiul radio relay, de-a lungul frontierei între localităţile menţionate. În cadrul acestei faze a fost conectat şi Aparatul Central al Serviciului Grăniceri.

Pe parcursul primei faze au fost instalate şi echipate 27 de turnuri. Pe unele din turnuri, în dependenţă de necesităţile de acoperire, au fost instalate staţii de bază pentru comunicaţiile TETRA. Totodată, întru facilitarea supravegherii frontierei de stat în proces de construcţie se află şi reţeaua de telefonie IP şi de supraveghere video destinate subdiviziunilor Serviciului Grăniceri.

Până la momentul actual, subdiviziunilor Serviciului Grăniceri au fost livrate şi instalate echipament special de tip: terminale TETRA cu staţii de bază, camere video de supraveghere, telefoane IP, calculatoare, echipament special de citire a paşapoartelor, automobile de teren, precum şi au fost amenajate încăperile tehnice, utilizate pentru amplasarea echipamentului şi deservirea acestuia.”

Europa.md: Când vom avea un Serviciu de Grăniceri profesional şi demilitarizat?

Roman Revenco: “Unul din obiectivele Strategiei îl constituie armonizarea legislaţiei în domeniu. Astfel Republica Moldova urmează să aprobe un şir de acte legislative şi normative menite să asigure MIFS; să armonizeze legislaţia naţională la legislaţia UE punând accent pe domeniul securizării frontierei; să asigure un model de organizare şi funcţionare a organelor cu competenţe la frontiera de stat, în scopul adaptării organizatorice la standardele UE:

1) Implementarea standardelor UE în domeniul controlului şi supravegherii frontierei de stat:

2) Descentralizarea procesului de luare a deciziilor; optimizarea structurii la nivel tactic; demilitarizarea şi excluderea din componenţa Forţelor Armate; atribuirea competenţelor pe întreg teritoriul ţării:

3) Asigurarea competenţei Serviciului Grăniceri în domeniul urmăririi penale, examinării contravenţiilor, expertizei actelor de călătorie, răspunderii agenţilor în cazul transportării în ţară a străinilor fără acte necesare de călătorie:

Conform planurilor instituţionale termenii de referinţă coincide cu termenii de implementare a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize pentru Faza 1 (cadrul legislativ şi de politici). Pentru implementarea acestor prevederi după aprobarea pachetului de legi vor fi necesare până la 6 luni.

Un alt obiectiv al reformei instituţionale este demilitarizarea şi profesionalizarea Serviciului Grăniceri. În acest sens, a fost elaborat un concept clar al pregătirii (de bază şi continuă), care cuprinde abilităţi operaţionale, cunoaşterea legislaţiei, limbilor de circulaţie europeană, etc. Începând cu 1 septembrie 2010 în cadrul Colegiului Naţional de Grăniceri pregătirea colaboratorilor se desfăşoară în baza Programul de pregătire expertizat de către Agenţia FRONTEX şi Misiunea EUBAM, şi se bazează pe Curriculum-ul Comun pentru pregătirea de bază a grănicerilor Uniunii Europene, aprobat de Agenţia Frontex în anul 2008.”

Europa.md: Cum lucrează Serviciul de Grăniceri cu EUBAM, mai ales în contextul demarcării frontierei moldo-ucrainene, dar şi în cadrul altor proiecte?

Roman Revenco: “Misiunea Comisiei Europene de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi în Ucraina (în continuare Misiunea) a fost înfiinţată la finele anului 2005, ca răspuns la solicitarea comună a preşedinţilor celor două ţări – Republica Moldova şi Ucraina.

Obiectivul principal al Misiunii este consolidarea potenţialului celor două state în ceea ce priveşte gestionarea frontierei şi efectuarea controlului frontierei în conformitate cu standardele europene, precum şi oferirea asistenţei tehnice în promovarea cooperării şi edificarea climatului de încredere în scopul asigurării securităţii frontierei de stat moldo-ucrainene.

Partenerii principali ai Misiunii sunt autorităţile de frontieră şi vamale ale Republicii Moldova şi Ucrainei. Misiunea îşi depune aportul la sporirea nivelului profesional a serviciilor partenere prin susţinerea cursului său către cele mai bune practici ale Uniunii Europene.

De la începutul activităţii Misiunii, Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova a cooperat intensa cu Misiunea şi a acordat asistenţa necesară pentru realizarea activităţii experţilor săi.

Noi suntem mândri de rezultatele obţinute în decursul acestor cinci ani, cu asistenţa Misiunii, deşi suntem conştienţi de faptul că mai sunt multe lucruri de realizat.

Rezultatele cooperării: - perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ a activităţii Serviciului Grăniceri – adoptarea Legii cu privire la Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova, precum şi a Strategiei Naţionale de Management Integrat a Frontierei de Stat pentru anii 2011-2013; - optimizarea sistemului de gestionare a Serviciului Grăniceri; – trecerea de la 4 la cele 3 nivele de conducere.

Perfecţionarea sistemului de gestionare a resurselor umane şi a sistemului de instruire a colaboratorilor Serviciului Grăniceri – fiind început procesul de înlocuire a militarilor în termen cu angajaţi în bază de contract. Începând cu 1 septembrie 2007 funcţionează Colegiul Naţional de Grăniceri care se ocupă de pregătirea cadrelor de subofiţeri ai Serviciului Grăniceri. Programul de instruire a fost elaborat în comun cu experţii Misiunii şi totalmente corespunde standardelor europene în domeniu:

- Dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat - în corespundere cu Planul de dezvoltare şi construcţie a frontierei de stat pe sectorul moldo-ucrainean pentru anii 2006-2008 şi a Planului de dezvoltare a infrastructurii frontierei de stat pentru anii 2009-2011 au fost construite şi reparate în totalitate câteva pichete de grăniceri. S-a demarat proiectul pentru modernizarea reţelei la frontiera de stat cu participarea directă a Delegaţiei Comisie Europene în Republica Moldova.

- Dezvoltarea cooperării internaţionale cu statele limitrofe şi statele membre ale Uniunii Europene – a fost semnat Aranjamentul de Lucru cu Agenţia FRONTEX, precum şi încheiate tratate internaţionale, la nivel bilateral, cu diverse servicii de frontieră precum: România, Letonia, Lituania, Estonia şi Ungaria.

- Asigurarea demarcării sectorului frontierei de stat moldo-ucrainene (expertizare, asistenţă, consultanţă);

- Asigurarea transparenţei activităţii Serviciului Grăniceri şi profilaxia corupţiei;

- dezvoltarea sistemului analizei riscurilor la nivel strategic, regional şi tactic.”

Europa.md: In cele mai multe state europene, Serviciul de Grăniceri este parte a Ministerului de Interne, ne putem aştepta la o astfel de restructurare?

Roman Revenco: “În statele membre ale UE conform recomandărilor alocarea de resurse, supervizare şi instrucţiuni centralizate pentru controlul la frontiere se află sub auspiciile ministerului competent în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne. O autoritate publică competentă centralizată şi structurată în mod clar, cu linie ierarhică directă între unităţile de grăniceri la nivel naţional, regional şi local, care să asigure о abordare comună cu privire la controlul la frontiere, un sistem unificat de planificare şi un circuit extins şi rapid al datelor la toate nivelurile organizaţiei.

Cele mai bune practici prevăd o singură autoritate acoperă toate dimensiunile managementului integrat al frontierei de stat. Autoritatea publică competentă este о forţă a pazei de frontieră sau a poliţiei de frontieră (şi nu о forţă militară). Este o întrebare foarte importantă în contextul implementării Planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize. Pe agenda Guvernării ea a fost permanent actuală, însa metoda de implementare era diferita.

Până în 2009 se propunea ca punctele de trecere a frontierei de stat să fie acoperite de Poliţia de frontieră, iar frontiera verde să fie acoperită de Ministerul Apărării, ceea ce contravine recomandărilor şi celor mai bune practice menţionate anterior. La situaţia de azi privirea este conceptual diferită în contextul reformelor sistemului afacerilor interne la nivel naţional, inclusiv Ministerului afacerilor interne şi a Serviciului Grăniceri. Cum şi Ministerul afacerilor interne atât şi Serviciul Grăniceri are documente de politici aprobate de Guvern care prevăd implementarea reformelor, care sunt corelate între ele. În perspectiva (până la finele acestui an) Serviciul Grăniceri va fi parte componentă a sistemului afacerilor interne la nivel naţional ca instituţie autonomă cu competenţe clar definite în domeniul managementului de frontieră, migraţiei şi azilului, aria de responsabilităţi fiind determinată în acest domeniu pe întreg teritoriul ţării.”