Demilitarizarea. Pro sau …..

Voi începe acest articol de la o constate simplă.

Diecționarul explicative al limbii române ne dă mai multe definiții:

1.      DEMILITARIZÁRE, demilitarizări, s. f. Acțiunea de a demilitariza și rezultatul ei. La rîndul săi a Demilitariza se explică ca demilitarizéz, vb. I. Tranz. A desființa total sau parțial, în urma unei convenții internaționale, forțele armate, armamentul, instalațiile și orice activitate cu caracter militar, într-o regiune, o țară etc. ♦

2.     A DEMILITARIZÁ ~éz tranz. 1) (țări, regiuni) A elibera de forțe armate și de instalațiile aferente; a dezarma. 2) (instituții militarizate)A face să capete statut civil. /<fr. démilitariser 

3.     DEMILITARIZÁ vb. tr. a desființa sau a limita pe un anumit teritoriu, în urma unei convenții internaționale, forțele armate, armamentul, instalațiile militare, industria de armament. (< fr. démilitariser).

În cazul Serviciului Grăniceri[1] ar fi oportună următoarea definiție - A reda caracterul civil unor instituții, întreprinderi etc. militarizate. Celelalte fiind oportune în cazul Republicii Moldova, în contextual reglementării conflictului transnistrean[2].

Ce ar însemna demilitarizarea și profesionalizarea pentru Serviciului Grăniceri?

La momentul actual Serviciul Grăniceri face parte din componentele Forțelor Armate ale Republicii Moldova[3]. Aceasta presupune, că asupra Serviciului Grăniceri se resfrîng toate legile din domeniul apărării naționale, inclusiv LEGE Nr. 162 din  22.07.2005 cu privire la statutul militarilor. Prevederile art. Articolul 26. Îndatoririle generale ale militarilor prevede expres ”Militarii au următoarele îndatoriri:

    c) să respecte jurămîntul militar şi prevederile regulamentelor militare, să execute necondiţionat, întocmai şi la timp ordinele comandanţilor (şefilor), fiind responsabili de modul în care îndeplinesc misiunile ce le sînt încredinţate;”.

          Accentuiez aceasta din următoarele considerente:

1.      Diferența între statut militar și special;

2.      Ponderea îndeplinirii ordinele comandanţilor (şefilor) sau prevederilor legislației în vigoare;

3.      Asistența juridăcă și socială;

4.      Etc.

Acum mă voi referi succint asupra standardelor și practicilor Uniunii Europene în domeniul managementului frontierei de stat.

"Grănicer" înseamnă orice funcţionar public desemnat, în conformitate cu legislaţia naţională, la un punct de trecere a frontierei sau de-a lungul frontierei sau în imediata vecinătate a acelei frontiere care, în conformitate cu acest Regulament şi legislaţia naţională, are sarcini de control al trecerii frontierei;[4].

Managementul frontierelor este о sarcină care necesită un nivel înalt de profesionalism. Ar trebui să existe о singură autoritate publică competentă (nu una militară) pentru punerea în aplicare а conceptului MIF în fiecare stat membru, în special şi în mod necesar cu privire la controlul la frontiers prevenirea imigraţiei ilegale de-a lungul frontierelor externe şi combaterea imigraţiei ilegale pe teritoriul statului membru. Comanda, controlul, supravegherea şi instrucţiunile ar trebuie să fie centralizate în special pentru controlul la frontiere, analiza de rise şi cercetarea penală, precum şi pentru cooperarea dintre agenţii şi internaţională cu privire la prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale.[5]

RECOMANDĂRI	CELE MAI BUNE PRACTICI
1. Strategia şi structura organizaţională
1.   Competenţe ministeriale clare şi funcţionale pentru gestionarea frontierelor.
2.   Alocare de resurse, supervizare şi instrucţiuni centralizate pentru controlul la frontiere sub auspiciile ministerului  competent  în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne.
3.   O coordonare clară şi eficientă a conceptului de management integrat a frontierelor (MIF) şi implementarea   acestuia  la  nivel   naţional, regional şi local.	Un buget MIF clar definit pentru toate nivelurile autorităţilor implicate.
4.   O autoritate publică competentă centralizată şi structurată în mod clar, cu linie ierarhică directă între unităţile de grăniceri la nivel  naţional,   regional   şi  local,   care  să asigure  о  abordare  comună cu privire la controlul la frontiere, un sistem unificat de planificare şi un circuit extins şi rapid al datelor la toate nivelurile organizaţiei.	O singură autoritate acoperă toate dimensiunile MIF. Autoritatea publică competentă este о forţă a pazei de frontieră sau a poliţiei de frontieră (şi nu о forţă militară).

În scopul implementarii acestor standarde și practici la nivel național în plan legislativ și normati sunt create toate premizele:

1.     LEGEA din  21.12.2007 Nr. 295 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011

1.4. Managementul frontierei de stat

    Argumente
    Un element indispensabil şi o condiţie primordială pentru asigurarea securităţii oricărei ţări este supravegherea şi controlul frontierei de stat. Pentru Republica Moldova, acest aspect al securităţii naţionale a căpătat o importanţă deosebită pe fundalul tendinţelor internaţionale de intensificare a proceselor migraţioniste, a crimei organizate transfrontaliere şi a terorismului internaţional. Tranziţia de la trupele de grăniceri la Serviciul Grăniceri, care este autoritatea profesională în domeniul supravegherii şi controlului frontierei de stat, poate fi considerată un prim pas spre ajustarea managementului frontierei de stat la standardele UE. 
    Programe şi măsuri

    1.4.1. Dezvoltarea managementului frontierei de stat în toate sectoarele de frontieră ale Republicii Moldova:

(i) armonizarea reglementărilor legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar şi elaborarea şi implementarea strategiei naţionale cu privire la managementul integrat al frontierei de stat;

(ii) continuarea cooperării cu ţările vecine în vederea desfăşurării procesului de demarcare a frontierei de stat;

(iii) dezvoltarea infrastructurii pichetelor şi punctelor de trecere şi dotarea cu echipament modern;

(iv) organizarea sistemului de instruire profesională a resurselor umane implicate în supravegherea şi controlul frontierei.

2.     Strategia Națională de Management Integrat al Frontierei de Stat

HOTĂRÎREA GUVERNULUI  Nr. 1212 din  27.12.2010 cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013.

Secţiunea a 2-a
Perfecţionarea legislaţiei

    9. Republica Moldova urmează să aprobe un şir de acte legislative şi normative menite să asigure MIFS, să armonizeze legislaţia la legislaţia UE punînd accent pe domeniul securizării frontierei, să asigure un model de organizare şi funcţionare a Serviciului Grăniceri, în scopul adaptării organizatorice a instituţiei la standardele UE, prin extinderea competenţei pe întreg teritoriul ţării, să atribuie competenţe de urmărire penală, de examinare a contravenţiilor, precum şi competenţe de efectuare a expertizei documentelor de călătorie.

10. În acest scop, urmează să fie adoptate actele normative în următoarele domenii:
1) implementarea standardelor UE în domeniul controlului şi supravegherii frontierei de stat:

adoptarea unei noi legi cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova;

2) descentralizarea procesului de luare a deciziilor, optimizarea structurii la nivel tactic, demilitarizarea cu acordarea personalului a statutului special şi excluderea din componenţa Forţelor Armate (urmînd a fi o componentă a sistemului naţional de apărare), atribuirea competenţelor pe întreg teritoriul ţării:

modificarea şi completarea cadrului legal ce reglementează activitatea Serviciului Grăniceri;
modificarea şi completarea legislaţiei în domeniul apărării naţionale;

3.                 DIALOGUL UE-REPUBLICA MOLDOVA PRIVIND LIBERALIZAREA REGIMULUI DE VIZE PLANUL DE ACŢIUNI PRIVIND LIBERALIZAREA REGIMULUI DE VIZE[6]

2.2.1 Managementul frontierelor

Faza 1 (cadrul legislativ şi de politici):

•  Consolidarea cadrului legal pentru managementul frontierelor, inclusiv adoptarea unei noi Legi privind frontiera de stat, care să permită Serviciului de Grăniceri a Republicii Moldova să participe la depistarea  şi investigarea infracţiunilor transfrontaliere în cooperare cu toate organele de drept competente  şi extinderea zonei sale de responsabilitate pe întreg  teritoriul statului, precum  şi a unui cadru juridic pentru o cooperare eficientă între Serviciul de Grăniceri, organele de drept  şi alte instituţii implicate în gestionarea frontierei;

•  Adoptarea unui Plan de Acţiuni pentru implementarea eficientă a Strategiei Naţionale privind Managementul Integrat al Frontierelor, care să conţină un calendar  şi obiective specifice pentru dezvoltarea în continuare a legislaţiei, organizării, infrastructurii, echipamentului, precum şi resurselor financiare şi umane suficiente în domeniulmanagementului al frontierei;

•  Stabilirea unor programe de formare  şi adoptarea codurilor de etică privind anti-

corupţia, care vizează în mod specific grănicerii, inspectorii vamali, precum şi oricare alte oficialităţi implicate în gestionarea frontierei.

Faza 2 (criterii de referinţă pentru implementarea eficientă):

Implementarea eficientă a legislaţiei privind controlul frontierei prin intermediul

controalelor  şi supravegherii adecvate a  frontierei, procedurilor  şi eficienţei operaţională, imagine a situaţiei la nivel naţional  şi local, inclusiv implementarea

analizei riscurilor, informaţiilor şi gestionarea fluxului de date, precum şi accesul directşi consultarea bazelor de date relevante naţionale şi internaţionale; 

•  Asigurarea unei infrastructuri adecvate,  a echipamentului tehnic, sistemelor IT,

resurselor financiare şi umane, în conformitate cu Strategia Managementului Integrat al Frontierei şi Planul de Acţiuni care urmează să fie adoptat, precum şi implementarea eficientă a programelor de formare şi a măsurilor anticorupţie;

•  Îmbunătăţirea cooperării între agenţii (inclusiv schimbul de date între Serviciul de Grăniceri şi organele de drept), cooperarea internaţională, inclusiv cooperarea cu ţările vecine  şi implementarea acordului de lucru  cu FRONTEX la un nivel sporit de eficacitate. 

Reieșind din cele expuse:

Demilitarizarea Serviciului Grăniceri a început cu ceva timp în urmă prin profesionalizare, adică ânlocuirea militarilor în termen cu angajați pe bază de contract. La moment din totalul efectivului 76% constituie angajați pe bază de contract și 24 militari în termen. Pînă la finele anului 2011, este planificată trecerea totală la complectare cu angajați pe bază de contract (resurse financiare fiind prevăzuți în bugetul de stat).  Totodată pentru primul semestru este prevăzută modificarea legislației în vigoare[7].  În acest sens ne interesează foarte mult şi modificarea statutului grănicerului. Serviciul Grăniceri pledează pentru demilitarizare, care este un pas profesional înainte pentru un serviciu, acela de a crea acel corp de grăniceri care are o activitate specifică diferită de cea militară. Şi din acest punct de vedere există o anumită îngrădire în ceea ce priveşte activitatea Serviciului să lucrăm în registru militar. Această reformă este necesară pentru a aduce Grănicerul cît mai aproape de cetățeni. Şi asta se justifică prin faptul că militarul apăra Patria. De un grănicer profesional aşteptăm altceva, pentru că el trebuie să apere cetăţeanul şi fiecare dintre al trebuie să fie responsabil. Asta și esteținta noastra finală.

Demilitarizarea inseamna mai mult respect pentru cetateni

Ceea ce facem azi e primul pas real și concret în procesul de reforma. Este vorba de o responsabilitate accentuată, aceea de a fi de acord ca demilitarizarea nu inseamna dezorganizare, necoordonare, ci mult mai mult respect pentru cetateni. Acei care nu se vor conforma noilor rigori în contextul demilitarizării riscăa sa fie dați afara, în cazul vor aplica ORDINE și nu legea "ca la carte". În acest sens cu toții trebuie să încelegem, că subordonarea ierarhica și responsabilitatea angajatilor rămin sfinte. În cazul în care se vor constata că sînt probleme la acest capitol, cei cu probleme dispar. Nu vor fi tolerate nici un act de indisciplină, iar sanctiunile vor merge pîna la desfacerea contractului de muncă. Un rol aparte în acest domeniu îl va avea declarația de avere a grănicerului, precum și rolul Codului de etică și deontologie al Grănicerului.

VA URMA...

---

[1] și nu numai Serviciului Grăniceri al Republicii Moldova, dar și altor organe de ocrotire a normelor de drept (MAI, PG, SIS, CCCEC, etc)

[2] Opinia autorului

[3] LEGE Nr. 345 din  25.07.2003 cu privire la apărarea naţională (Art.9.)

[4] REGULAMENT (EC) Nr 562/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 15 martie 2006 privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere (codul Frontierelor Schengen)

[5] Catalogul Schengen actualizat al UE privind controlul la frontierele externe, returnarea şi readmisia (Bruxelles, 19 martie 2009)

[6] http://border.gov.md/liberalizarea_regimului_de_vize_total.php?id_news=86 „Obţinerea Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, în 6 luni de la lansarea oficială a dialogului, confirmă angajamentul clar al Republicii Moldova de a realiza acest obiectiv". Cecilia MALMSTRÖM

[7] Elaborarea proiectului de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte  legislative, în vederea asigurării organizării şi funcţionării Serviciului Grăniceri conform acquis-ului UE, inclusiv: a) Legea nr.162-XVI din 13 iulie 2007 cu privire la Serviciul Grăniceri; b) Legea nr.345-XV din 25 iulie 2003 cu privire la apărarea naţională; c) Legea nr.1245-XV din 18 iulie 2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei; d) Legea nr.52-XVI din 2 martie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare; e) Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar; f) Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 cu privire la asigurarea cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, etc.